Sfinxul și Babele

Sfinxul și Babele sunt printre cele mai importante obiective turistice din România și sunt localizate în Parcul Național Bucegi, în partea estică a Carpaților Meridionali, având suprafața de 32.497 ha. O jumătate din aceasta suprafață se află în administrația județului Dâmbovița, iar cealaltă jumătate este împărțită în mod egal intre județele Prahova și Brașov.

Sfinxul din Bucegi este un monument preistoric situat la o altitudine de 2216 metri, cu o înălțime de 8 metri și o lățime de 12 metri . Numele sau vine de la forma sa asemănătoare cu Sfinxul din Egipt, imitând un chip uman. Se presupune ca formarea sa este ca urmare a eroziunii eoliene. Conglomeratul uriaș, sculptat în mod natural de-a lungul a zeci sau poate sute de mii de ani, a trezit nenumărate ipoteze, unii asemuindu-l cu un cap de dac, iar alții chiar cu Sfinxul din Egipt.

Arhitectul peruan Daniel Ruzo a observat ca Sfinxul seamănă cu figura principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi din Peru, numit “ Monumentul omenirii”.

Geograful Strabon spunea că “așa și acest munte a fost numit sacru și așa îi spun și geții. Numele lui, Kogaion, era la fel cu numele răului ce curgea alături.” În urma afirmațiilor sale din lucrarea Geografia, s-a concluzionat ca Bucegi-ul ar fi fost muntele sacru al dacilor, zona Babelor și a Sfinxului reprezentând sanctuarul acestui areal.

Istoricii însă sunt de părere că Sfinxul și Babele nu au avut nici o legătură cu dacii, iar aceste formațiuni nu sunt decât un produs al Mamei Natura.

Cert e însă faptul ca monumentele din Bucegi au atras dintotdeauna atenția, mărturie în acest sens fiind cea mai veche fotografie cu Sfinxul din Bucegi, datata din anul 1900, când tehnica fotografica era la început, iar aparatele foarte grele. De asemenea, Sfinxul din Bucegi apare în filmul Dacii în 1967 și în “ Haiducii lui Șapte cai” în 1971.

Babele sunt formațiuni stâncoase localizate în apropiere de vârful Baba Mare ( 2292 metri). Au fost supranumite “ altarele ciclopice din Caraiman”, închinate fiind Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, dar și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Deși se consideră că au fost modelate de apă și vânt prin îngheț și dezgheț – precum Sfinxul- nu poate fi negat intervenția umana în finisajul formelor.

Accesul se realizează cu telecabina Bușteni- Babele din Bușteni, sau la pas de la Bușteni pe Valea Jepilor, sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă.

Despre: , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *