Sarmizegetusa Regia

Situată în apropierea satului Gradiștea Muncelului – în județul Hunedoara- pe Dealul Grădișții, la cca 1200 m altitudine, Sarmizegetusa Regia a fost capitala statului dac, întemeiată la jumătatea secolului I î.Hr. Înainte de războaiele cu Imperiul Roman, Sarmizegetusa a fost de asemenea , cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac. Cetatea a fost nucleul unui sistem de apărare folosit de Decebal, sistem format din sase citadele din Munții Orăștiei.

Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice sub diferite forme Samireg, Zarmitz, Sarmazege, Zarmizeghethousa. Numele este compus din doua parți, spun istoricii : zermi – stâncă, înălțime- și zeget – cetate – iar între date sunt “ cetatea de pe stâncă “. Vasile Pârvan arata în scrierile sale istorice ca numele cetății indică sacralitatea acesteia.

Fortăreața Sarmizegetusa Regia a fost ridicată pe o suprafață de 30.000 metri pătrați formată din cinci terase. A fost cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Sarmizegetusa a devenit capitala politica a Daciei în vremea lui Deceneu.

În capitala dacică locuiau regii, funcționarii cancelariei regale, înalții demnitari, dar și negustori, constructori, meșteșugari. Este numita “ a regilor” ( Regia) pentru a o distinge de noua capitala romana Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ridicată după cucerirea romană a Daciei, la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara.

Descoperirile arheologice la situl numit Gradiștea de munte indică faptul că societatea dacică avea un standard ridicat de viața. Nobilimea dacică avea apă în rezidente, adusa prin țevi ceramice. S-au descoperit locuințe cu plan circular sau polygonal, dar și ateliere meșteșugărești. Remarcabile sunt atelierele de făurărie. La Sarmizegetusa Regia s-au găsit mii de piese din fier: unelte de făurărie, de tâmplărie –dulgherie, de bijutier, piese decorative, obiecte de uz casnic, arme, etc.

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost un vas înalt de un metru, presupus a fi vas de cult, inscripționat cu litere latine ( Decebalvs Per Scorilo). Datorită acestui fapt, istoricii susțin astăzi că dacii cunoșteau scrisul.

Cetatea are o configurație mai neobișnuită, de hexagon cu laturi inegale, iar sanctuarele erau dispuse pe doua mari terase antropogene. Legătura dintre fortificație și zona sacra se realiza printr-un drum pavat cu o lungime de aproximativ 200 metri. Aici s-au identificat rămășitele a sapte temple ( dintre care doua circulare), un altar monumental , dar și un sistem de distribuire/ evacuare a apei.

Dintre sanctuare, se distinge cel solar, realizat din pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele realizate din segmente de cerc. Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, “ acest pavaj circular de aproape șapte metri în diametru, așezat pe blocuri calcaroase, își merita pe deplin numele de soare de piatra. El servea ca altar de jertfa (…) rolul acestui sanctuar n-a putut fi încă deslușit, dar nu încape îndoiala ca și în construcția lui se oglindesc anumite observații astronomice. Legătura dintre calendarul dac și religia dacilor este evident. “

În anul 1999, cetăților dacice din Munții Orăștiei le-a fost recunoscuta importanța culturală și istorică pe planinternațional, fiind incluse în patrimonial UNESCO.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *