Cimitirul Vesel de la Săpânța

Cunoscut pentru crucile viu colorate, cu picturi reprezentând momente din viața și ocupația persoanelor înhumate, Cimitirul Vesel de la Săpânța este localizat în Maramureș, în partea de nord a României, la granița cu Ucraina.

Este un monument de artă populară cu specific tradițional, presărată de notele umoristice ale versurilor ce se găsesc pe unele cruci : “ sub aceasta cruce grea / zace biata soacra-mea / trei zile de mai trăia / zăceam eu și cetea ea / voi care treceți pa aici / încercați să n-o treziți / că acasă dacă vine / iarăși cu gura pa mine / dă asa eu m-oi purta / ca-napoi n-a înturna / stai aicea dragă soacra-mea. “

Se spune despre Ioan Stan Pătraș – sculptor de cruci și artist- că s-ar fi lăsat inspirat de cultura dacilor, despre care se știe de la Densușianu încoace că priveau trecerea în neființă ca pe un motiv de bucurie.

În multe zone din țară, priveghiul este considerat ca fiind ultima petrecere a celui decedat. Din această perspectivă s-a născut și creativitatea celui care a fost un mare meșter maramureșean, Ioan Stan Pătraș. Artistul s-a născut în 1908 în Săpânța, într-o familie care se ocupa cu prelucrarea artistică a lemnului. Încă de la 14 ani începe să sculpteze cruci, iar la 26 de ani scrie primul epitaf pe cruce. Dacă la început se rezuma doar la a scrie numele, vârsta și ocupația celui defunct, doi ani mai târziu apar imaginile realizate în basorelief cu texte de pană la 11 versuri.

În imaginile de pe cruce cei trecuți la cele veșnice sunt reprezentați în funcție de activitatea ori meseria din timpul vieții: pădurar, vânător, agricultor în cazul bărbaților, ori torcând lâna, făcând pâine sau țesând covoare în cazul femeilor.

Materialul folosit de Ioan Stan Pătraș este lemnul de stejar, iar motivele decorative ce împodobesc crucile sunt inspirate din decorațiile porților de lemn sau a țesăturilor textile folosite în regiune. Deseori, chiar în central crucilor, este poziționat motivul solar.

Textele ce însoțesc imaginile de pe cruci au adus faima cimitirului ca fiind “vesel” , căci de multe ori au o notă ironică și hazlie, ca atunci când se evidențiază viciile mortului din timpul vieții.

Astăzi, casa în care a locuit Stan Ioan Pătraș este deschisa vizitelor, turiștii fiind întâmpinați de unul dintre ucenicii din timpul vieții ai artistului maramureșean, cel care ii duce munca mai departe, Dumitru Pop Tincu.

Despre:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *